„Măști: Purtate prin memorie, mâini și lumi”, expoziție cu intrare gratuită la Muzeul Țăranului Român

În perioada 10–29 noiembrie 2026, Muzeul Național al Țăranului Român deschide, la Sala Noua Galerie, expoziția „Măști: Purtate prin memorie, mâini și lumi” („Through Memory, by Hand, Across Worlds: MASKS”), conturată în jurul lumilor traversate de măști rituale din patru țări europene.

Expoziția încheie trei ani de bogată activitate transnațională dedicată documentării patrimoniului cultural asociat măștilor rituale, incluzând studiul etnografic, de antropologie vizuală și valorificarea meșteșugului măștilor, ca parte a proiectului european MASKS – „Unveiling the Arts and Works Behind the Masks”. Cofinanțat prin programul Erasmus+, acesta a adus împreună 12 organizații din Spania, Italia, Portugalia și România, MNȚR fiind partener din România alături de Universitatea din București și Institutul de Folclor al Academiei Române din Cluj.

În spațiile culturale documentate în proiect, meșteșugul confecționării măștilor, precum și alte meșteșuguri asociate, pierd teren, numărul mascagiilor scăzând în fiecare an. Expoziția se constituie ca o reacție la această pierdere, propunând o privire reînnoită și comparativă asupra acestor meșteșuguri mai puțin știute în țară, însă recunoscute și valorizate în țările partenere. Îi aduce în fața publicului local și internațional pe câțiva dintre purtătorii acestor cunoștințe și abilități, punând spații culturale și vârste în dialog.

Măștile, între ritual și inovație

Parte a patrimoniului viu din cele patru țări partenere, măștile apar în contexte religioase și laice, festive și performative, unde configurează sau chiar răstoarnă, temporar, roluri sociale, corporale și identitare.

În spațiul românesc, le întâlnim azi atât la comunități de români, cât și la minorități, cu precădere în momente de trecere sau de reînnoire a timpului: în ciclul sărbătorilor de iarnă (de la Crăciun la Anul Nou și până la Bobotează – Capre, Turci, Urși, Draci, Moșnegi, Miri, personaje cu fală din sat sau de la televizor și multe altele), de Lăsatul Secului (Cuci, Fârșanc) și primăvara (Păpălugăre sau Sângeorzi), precum și izolat, în personajul Mutului din obiceiul Călușului (asociat Rusaliilor) sau în legătură cu breslele (Fuga Lolelor). În trecut, făceau parte din ceremonialuri de trecere (Chipărușul, la înmormântare, în Vrancea).

Teza expoziției subliniază capacitatea măștilor de a se reinventa: de la reapropierea funcțiilor tradiționale, recuperări, reimaginări ale momentelor rituale până la inovații în tehnici, instrumentar și materiale, procese de patrimonializare și adaptări ce aparțin paradigmei tradițiilor creative. De la meșteșug tradițional spre industrii creative, lumile măștilor sunt mai vibrante ca oricând.